Viva la imprecacion!

Pentru că întotdeauna mi-au plăcut postările cu Che Guevara ale celor de la Kamikaze, m-am gândit și eu la una:

Nemaipomenita istorie a tigrișorului care a evadat de la Zoo Băneasa.

Sătul de hrana de doi lei pe care imediat ce o primea o dădea la boboci, un tigru singur cuc de la Zoo Băneasa, slab ca un ogar, s-a hotărât să rupă pisica-n două și să o șteargă iepurește de la Zoo Băneasa.

Furișându-se ca un șarpe, tigrul cel șiret ca o vulpe a reuşit să sară ca un cangur peste gardul împrejmuitor al grădinii zoologice, după ce a silit-o pe îngrijitoare să stea capră lângă acesta.

Ajuns în stradă cu inima cât un purice, tigrul a fost orbit de un ochi de pisică și, ca o curcă beată, a fost călcat pe zebră.

“Ce să-i fac tigrului dacă a stat popândău în mijlocul drumului? Nici n-am știut ce șarpe de tigru am crescut la sân, a umblat cu cioara vopsită, e clar că am stricat cu el orzul pe gâște! A crezut că trece peste gard ușor ca rândunica, devine liber ca pasărea cerului și gata, ajunge în pădure ca să ducă jderul la veveriță. Dar l-am fi căutat și-n gaură de șarpe! Păcat că nu a supraviețuit să vadă cum e în jungla urbană de după gard, unde toți te iau de papagal! Când ar fi văzut că a căzut singur de fazan, tigrul ar fi vărsat lacrimi de crocodil ca să-l primim înapoi după gratii. Ce să mai, de-aia n-are ursul coadă, brânză bună în burduf de câine se poate spune despre acest tigru”, l-a scos directorul Gradinii Zoologice Băneasa țap ispășitor pe neastâmpăratul tigrișor.

9 octombrie 1582 sau cum sărbătorim cu fast (food) 431 de ani de când nu s-a întâmplat nimic

Azi marcăm cea mai bizară zi de pe planetă- 9 octombrie 1582, zi în care în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Polonia, Spania și Portugalia, nimeni nu a murit, nimeni nu a fost pârlit de Sfânta Inchiziție ca porcul de Ignat, nu s-a întâmplat nici măcar o calamitate mititică, ba, mai mult, nici măcar vreun accident banal. 

Dacă veți crede însă că în acea zi umanitatea a atins brusc perfecțiunea, înseamnă că trebuie să vă mutați urgent de aici pe blogul Andreei Marin*. Căci nu de perfecțiunea însăși a fost lovită umanitatea la 9 octombrie 1582, ci de efectele primei ediții a emisiunii “Papii spun lucruri trăznite”, care l-a avut ca invitat la data de 4 octombrie 1582 pe Suveranul Poncif Grigorie al XIII-lea. Fiindcă avea foarte mult timp liber între cele 5 sfinte arderi zilnice pe rug, Suveranul Poncif constatase că fiecare ierarh al Bisericii sărbătorea Paștele mamei dânsului după cum îl tăia capul său (și nu al lui Ioan Botezătorul). Acest lucru se întâmpla deși unul dintre canoanele primului Conciliu de la Niceea (325) impunea ca toate Bisericile creștine să sărbătorească Paștele în aceeași zi. Unii neaveniți în materie mai spun și că, în plus, anul mediu după calendarul iulian era mai lung decât anul astronomic, astfel că echinocțiul de primăvară o luase înapoi, fluierând vesel, spre luna ianuarie, ca să i-o tragă Anului Nou pe partea de cronologie. Dar acest ultim aspect nu-l interesa pe Suveranul Poncif în acea perioadă în care Soarele încă se învârtea ca un titirez în jurul Pământului (iar unii au și mierlit-o pentru asta).  

În fine, ca să le arate tuturor cine-i jupânul care dă ora exactă, Suveranul Poncif a anunțat așa, ca un fapt divers, la data de 4 octombrie 1582, că a doua zi nu va fi 5 octombrie, ci 15 octombrie 1582**.

Acesta este, așadar, motivul pentru care ziua de 9 octombrie 1582 a fost o zi atât de pură în istoria umanității: într-o zi care nu există este destul de greu (dar nu imposibil) să se întâmple ceva notabil.

 

Joaca Suveranului Poncif de-a metoda calendarului i-a afectat pe mulți soți de bună credință, care-și programaseră partidele de sexuleț după fostul calendar iulian, astfel încât progenitura să se nască pe 9 octombrie, de ziua Sfântului Dionisos, ca să aibă noroc de băutura gratis toată viața. Și deodată s-au trezit, sărmanii părinți, că li se naște plodul pe data de 19 octombrie, când nu găseai în calendar un sfânt mai de Doamne-ajută***!

 

Șefii de la Realitatea TV folosesc și astăzi metoda Suverenului Poncif de la 1582. Dacă, de exemplu, ziua de salariu este pe 15 ale lunii, tartorii de la Realitatea TV dau pe 14 seara o notă internă că a doua zi va fi brusc 16. Moise Guran susține că pentru ei este mai ieftin așa.

 

*Abatele de la Regulă nu a ezitat niciodată să-și expună în public părerea sa că rostul existențial pentru 99% din indivizii de pe această planetă este să o sugă de la restul de 1%. Și, în cea mai bună dintre lumile posibile, sunt protejați să nici nu-și dea seama de asta.

**Unii teologi ai Bisericii afirmă că papa ar fi luat de fapt această măsură deoarece cardinalii îi încărcaseră foarte mult agenda de audiențe pentru intervalul 5 oct.- 15 oct. 1582.

***Ne imaginăm ce răzmeriță ar fi ieșit să le fi șutit careva dacilor intervalul 5 oct. – 15 oct., taman când se îmbătau ca porcii la sărbătoarea lui Bendis, zeița Lunii și mai ales a fertilității. În aceste sfinte zile dacii le dădeau mânz femeilor dace și duceau viezurele la scorbură pentru ca peste nouă luni să le aducă barza un mugure de copil (pentru părinții daci de la malul Dunării, copilul îl aducea barja). Să le răpești dacilor acest interval, ar fi fost ca și când i-ai fi luat baciului bulzul de la gură.

Na, să-i mai blameze careva pe Grammar Nazis!

Patru crime în serie și două în paralel i-au şocat pe locuitorii din preajma Cibinului! Nişte copii au găsit pe malul râului şase saşi în şase saci. Fără îndoială că unii dintre sași ar fi și acum în viață dacă bieților copii nu le-ar fi trebuit circa două ore să le relateze corect părinţilor ce au găsit, fiind chiar corectați și apostrofați în numeroase rânduri.
Și ca să fie tacâmul complet, ceremonia de înmormântare a fost perturbată de un sas cu glas de bas, cam gras și ras pe nas, ce sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

Din păcate, descoperirea nu este singulară: luna trecută, pe malul aceluiaşi râu, o angrosistă de mere a găsit corpul neînsuflețit al unei tinere. Deoarece la autopsie medicii legişti i-au găsit tinerei o bucată de măr în gât iar în himen şapte perforaţii mici, organele de anchetă au identificat-o pe tânără ca fiind Albă ca Zăpada.

Bătrânii înţelepţi din zonă au declarat dezamăgiţi că nici măcar crimele nu mai sunt ce-au fost odată şi că ei au bănuit că se va produce ceva suspect cu mult timp înainte, deoarece timp de trei zile consecutiv au observat la marginea satului un vultur ce sta pe-un pisc c-un pix in plisc, fiind vorba, fără îndoială, de un semn premonitoriu. Circa 80% dintre bătrâni nu au putut să indice in mod corect acest semn premonitoriu, ei fiind acuzați de ceilalți săteni că au dat în mintea copiilor, care, așa cum am arătat mai sus, nu au putut relata în timp util părinților că au descoperit pe malul râului șase sași în șase saci.
 

Tartor practic: Top 10 sfaturi utile pentru a scăpa de rosul unghiilor dumneavoastră

Programați o excursie pentru “shopping” în Arabia Saudită. Acolo, odată intrat în mall, furați cu amândouă mâinile. Cu ambele mâini tăiate vă va fi mai greu să vă roadeți unghiile. Respectarea acestui sfat practic nu este lipsită de riscuri, deoarece aproape 50% dintre cei care l-au urmat s-au apucat în scurt timp să-și roadă unghiile de la picioare.

Mergeți la stomatolog și îl rugați să vă scoată dinții. Rosul unghiilor numai cu măselele devine o întreprindere temerară.

Dați dovadă de filantropie și faceți unghiile fifty-fifty!

Dați unghiile să le roadă publicului!

În fiecare dimineață vă faceți unghiile cu ojă cu arsenic. În circa două săptămâni scăpați pentru vecie de rosul unghiilor.

Vă băgați unghia în gât că vecinii dumneavoastră asistați social au Audi Q7, iar dumneavoastră nu. Odată băgată unghia în gât, vă va fi mai greu să o roadeți.

Vă autosugestionați că nu sunteți dependent de rosul unghiilor nici cât negru sub unghie. Apoi, scoateți negrul de sub unghie și îl înlocuiți cu un politician alb. Politicienii albi nu prea pot fi înghițiți de nimeni, deci nici de dv.

Vă certați crunt cu un indian piele-roșie. Apoi vă împăcați cu el și în loc să roadeți unghiile le fumați în pipa păcii.

Donați-vă unghiile unui cămin de bătrâni fără dinți sau unui orfelinat de copilași cu dințișori de lapte.

Cereți mâna prietenei dumneavoastră, căci în acest mod se va ivi alternativa să roadeți unghiile de la o altă mână decât a dv.

Cercetătorii britanici au reușit, în sfârșit, să rezolve misterul venirii pe lume a bebelușilor

„Bebelușii sunt aduși de barză sau sunt născuți de mamele lor?” Iată enigma căreia, după ani de studiu, cercetătorii britanici au reușit în cele din urmă să-i dea un răspuns: apariția pe lume a bebelușilor este rezultatul unei strânse conlucrări între cei doi factori- barză și mamă. Astfel, bebelușul este adus de barză până în pragul ușii, unde aceasta îl lasă jos din cioc, spunându-i: „Acum, hai, sictir, marș în pizda mă-tii!”

Studiul cercetătorilor britanici este mai mult decât binevenit, știut fiind că mamele întotdeauna au avut rețineri în a le explica copiilor lor adevărata lor origine. Explicabil, de altfel, deoarece încă de la începutul lumii toate femeile sunt doamne (de aceea Iisus e nevoit să parașuteze periodic, din cer, câte-un pluton de panarame).

„Căci nu-i deloc ușor să le relevi copiilor adevărata lor natură, spunându-le clar: „Copii, viața iese pă pizdă, dar se duce pă pulă”, au explicat cercetătorii britanici utilitatea studiului lor.

Tot mai mulți medici români visează să meargă să lucreze la Cernobâl, deoarece acolo se ia șpagă cu patru mâini

Rezultate neașteptate ale unui sondaj efectuat printre medicii români: aceștia nu mai doresc să-și exercite profesia în statele din vestul Europei, ci la Cernobâl, deoarece au auzit că cei care profesează o perioadă acolo ajung să ia șpagă chiar și cu patru mâini.

De asemenea, sondajul a relevat creșterea considerabilă și a numărului medicilor români care visează să muncească la Fukushima. Totuși, aceștia sunt mult mai puțini decât cei care preferă Cernobâlul, motivul fiind unul simplu: e adevărat că și medicii care lucrează câteva luni la Fukushima ajung să ia șpagă cu patru mâini, însă mănâncă cu două-trei capete.

Medicii chestionați au precizat că nu s-ar întoarce să muncească în România decât dacă la Roșia Montană s-ar demara proiectul Glod Corporation de exploatare a aurului cu ajutorul cianurilor. „Numai așa vom ajunge să avem la noi în țară oportunitățile de la Cernobâl sau Fukushima, adică să putem lua șpagă cu patru sau chiar mai multe mâini”, a precizat unul dintre medicii chestionați, dl. Desfigurel Persilă.