Trăiască limba română și-amicii săi!

De Ziua Limbii Române mă contactară pe Facebook, ca să-mi propună să țin pentru adepții lor un discurs virulent de extremă dreaptă ortografică, tot soiul de naționaliști gramaticali: Limba română moare, dar nu se predă…la școală, Garda Gramaticii de Fler etc.

M-am conformat, căci vorba ceea, capul plecat cu sorcova, sabia nu-l taie:

„Dragi camarazi ai limbii române,

În aceste vremuri de restriște pentru graiul nostru, ne-am adunat să inhalăm, într-o pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză sui-generis, colbul ce s-a așternut peste trecutul vulcanic al neamului. Iar printr-un mirific proces de difosfopiridinnucleotidpirofosfatază, ca o veritabilă enzimă (proteină) ce catalizează reacția de disociere a unei baze azotate activate sub formă de trifosfat, în formă monofosfată, să ne disociem și noi, pentru totdeauna, de trădătorii de neam și țară, care prin mârșava lor encefalomielopoliradiculonevrită au distrus sistemul nervos al fiilor acestei nații!

Căci țineți minte, degeaba vor încerca ei pe Facebook și aiurea multiple gastropilorduodenojejunostomii asupra noastră, pentru a ne diminua apetitul pentru limba română! Noi îi vom trata de sus doar cu dozele de diclordifeniltriclormetilmetan pe care le merită!

În încheiere vă doresc ca, printr-o termoconductibilitate ridicată la rang de artă, să vă bucurați cât mai mult de căldura corpurilor apropiate”.

(Aplauze, aplauze prelungite, aplauze furtunoase, aplauze în picioare, aplauzele furtunoase în picioare se transformă în ovații, sala-și strigă „ura”).

În care se arată cum ne ajută matematica să călătorim în condiții de maximă siguranță

Domnul K, profesor de matematici într-un orășel de provincie, mi-a servit întotdeauna ca model pentru a rezolva cât mai practic situațiile dificile cu care mă confrunt.

Acum, pentru exemplificare, vă voi povesti cum a rezolvat dânsul cu pragmatism cea mai dificilă situație în care l-a pus viața cea perfidă. Într-o bună zi, profesorul fu înștiințat pe e-mailul său de Yahoo de o rudă mai îndepărtată din Nigeria, Mobutu N’Denghe, de care parcă-și aducea vag aminte din fragedă pruncie, că a primit în Lagos, prin testament, o moștenire de 40 de catralioane de diamante și un compas de cleștar pentru la școală. Încântat, profesorul alergă imediat către agenția de voiaj din oraș, să-și cumpere bilet de avion pentru a-și recupera moștenirea nigeriană. Pe drum se cufundă cu totul în niște calcule complexe, încercând să determine dacă, după ce din moștenire va cumpăra de unul singur Cumințenia Pământului și va finaliza în exclusivitate Catedrala Mântuirii Neamului, apărând astfel la televizor, îi vor mai rămâne bani să înconjoare de trei ori Pământul pe la Ecuator, cu o șalupă ce consumă în medie 50 l de benzină la suta de mile marine, la un preț mediu de 5,5 lei/ 1 l de benzină. Din reveria aritmetică fu scos brusc doar de înjurăturile unui taximetrist și ale unui hipster bărbos (pleonastic vorbind), cărora le blocase trotuarul afectat, prin cutumă, parcării laterale a taximetrelor, circulației skateboardurilor și, uneori, circulației skateboardurilor peste taximetrele parcate lateral.

Printr-un noroc chior, profesorul reuși totuși să ajungă teafăr la agenție, cumpărându-și mult râvnitul bilet de avion către Lagos. Dar abia acum începu frământarea interioară a profesorului, care, din cauză că urmărise constant pe Discovery emisiunea „Dezastre în aer”, dezvoltase o adevărată fobie față de atentatele teroriste cu bombă din avioane.

-Of, of, se lamentă profesorul, cum să ies eu din această lemă dublă (căci, urmare a deformației profesionale, așa numea dânsul dilema, lemă dublă) !?

În cele din urmă, după câteva nopți de nesomn, profesorul găsi cea mai bună soluție pentru a călători cu avionul în condiții de maximă siguranță: își fabrică singur două bombe artizanale, pe care în ziua plecării le luă în bagajul de mână.

-Dar ce faceți cu două bombe artizanale în bagajul de mână, în loc să le băgați la cală? – îl întrebară mirați cei care verificau bagajele.

-Este cât se poate de simplu, răspunse triumfător profesorul. Există o probabilitate matematică, mică, e-adevărat, ca în avionul cu care călătoresc să se afle o bombă. Însă conform teoriei probabilităților, probabilitatea ca în același avion de pasageri să se afle trei bombe în același timp este zero. Astfel, matematica ne ajută să călătorim în condiții de maximă siguranță.