Să vedeți ce vis am avut azi-noapte:
rătăceam prin pustie, căutându-l pe un celebru sihastru ce deborda de
înțelepciune atât intrinsecă, cât și extrinsecă (dat fiind că ea se vădea chiar
și în rarele gesturi ale pustnicului, care inclusiv pe sâcâietoarea muscă o
gonea executând maiestuos din mână o măsură perfectă de 3/4).
Dar mai bine să vă spun de ce-l căutam
eu în vis pe schimnic: se zvonise că tuturor celor care reușeau să-l găsească
în deșert, eremitul le răspundea la o întrebare fundamentală care îi rodea pe
ei foarte mult în acel moment, cum ar veni.
După ce am rătăcit trei zile și trei nopți
prin deșert cu o mașină 4 x 4 alimentată de panouri solare (doar nu credeați că
abundă stațiile de carburanți în pustie), am reușit, în sfârșit, să identific în
vârful unei stânci chilia sihastrului. Am luat liftul de la baza stâncii și
imediat am ajuns în vârf, unde l-am găsit pe eremit meditând.
-Săru’ mâna, domnule sihastru, ce faceți, meditați? – am întrebat atotștiutor.
-Da! – zise pustnicul privindu-mă cu
bunăvoință (deoarece, fiind foarte înțelept, ochise imediat desertul pe care
i-l aduceam, știind eu foarte bine că nu poți veni la un schimnic în deșert
fără un mic desert). Am stat până adineauri pe Facebook de am distribuit în
lista de prieteni niște fotografii cu echipa de înot sincron a sihaștrilor și
cu alte sporturi de echipă ale sihaștrilor, iar acum meditam – adăugă eremitul.
-Dar de ce meditați, am întrebat eu,
vreți să vă faceți șase chilii din meditații, ca președintele Joianis?
-Nu, în niciun caz, dezminți eremitul.
Vreau de fapt șapte, în caz că îmi ia instanța una. Dar mai bine spune-mi ce
vânt te-aduce pe-aici, deoarece pentru un pustnic time is money. Știi că ai
dreptul la o unică întrebare, hai, vars-o repede!
Dar eu chiar atunci mi-am aruncat
accidental ochii la baza stâncii, unde am zărit mașina 4 x 4 cu panouri solare
cu care urma să plec de la sihastru, și involuntar mi-a venit pe buze
întrebarea pe care o pun zilnic în București de circa 5 ori, deoarece sunt
nevoit să parchez în zona unor ambasade: nu vă supărați, domnule sihastru, de
aici, din pustie se ridică mașini?
Căcat, iar am ratat să aflu sensul
vieții!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu