9 octombrie 1582 sau cum sărbătorim cu fast (food) 431 de ani de când nu s-a întâmplat nimic

Azi marcăm cea mai bizară zi de pe planetă- 9 octombrie 1582, zi în care în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Polonia, Spania și Portugalia, nimeni nu a murit, nimeni nu a fost pârlit de Sfânta Inchiziție ca porcul de Ignat, nu s-a întâmplat nici măcar o calamitate mititică, ba, mai mult, nici măcar vreun accident banal. 

Dacă veți crede însă că în acea zi umanitatea a atins brusc perfecțiunea, înseamnă că trebuie să vă mutați urgent de aici pe blogul Andreei Marin*. Căci nu de perfecțiunea însăși a fost lovită umanitatea la 9 octombrie 1582, ci de efectele primei ediții a emisiunii “Papii spun lucruri trăznite”, care l-a avut ca invitat la data de 4 octombrie 1582 pe Suveranul Poncif Grigorie al XIII-lea. Fiindcă avea foarte mult timp liber între cele 5 sfinte arderi zilnice pe rug, Suveranul Poncif constatase că fiecare ierarh al Bisericii sărbătorea Paștele mamei dânsului după cum îl tăia capul său (și nu al lui Ioan Botezătorul). Acest lucru se întâmpla deși unul dintre canoanele primului Conciliu de la Niceea (325) impunea ca toate Bisericile creștine să sărbătorească Paștele în aceeași zi. Unii neaveniți în materie mai spun și că, în plus, anul mediu după calendarul iulian era mai lung decât anul astronomic, astfel că echinocțiul de primăvară o luase înapoi, fluierând vesel, spre luna ianuarie, ca să i-o tragă Anului Nou pe partea de cronologie. Dar acest ultim aspect nu-l interesa pe Suveranul Poncif în acea perioadă în care Soarele încă se învârtea ca un titirez în jurul Pământului (iar unii au și mierlit-o pentru asta).  

În fine, ca să le arate tuturor cine-i jupânul care dă ora exactă, Suveranul Poncif a anunțat așa, ca un fapt divers, la data de 4 octombrie 1582, că a doua zi nu va fi 5 octombrie, ci 15 octombrie 1582**.

Acesta este, așadar, motivul pentru care ziua de 9 octombrie 1582 a fost o zi atât de pură în istoria umanității: într-o zi care nu există este destul de greu (dar nu imposibil) să se întâmple ceva notabil.

 

Joaca Suveranului Poncif de-a metoda calendarului i-a afectat pe mulți soți de bună credință, care-și programaseră partidele de sexuleț după fostul calendar iulian, astfel încât progenitura să se nască pe 9 octombrie, de ziua Sfântului Dionisos, ca să aibă noroc de băutura gratis toată viața. Și deodată s-au trezit, sărmanii părinți, că li se naște plodul pe data de 19 octombrie, când nu găseai în calendar un sfânt mai de Doamne-ajută***!

 

Șefii de la Realitatea TV folosesc și astăzi metoda Suverenului Poncif de la 1582. Dacă, de exemplu, ziua de salariu este pe 15 ale lunii, tartorii de la Realitatea TV dau pe 14 seara o notă internă că a doua zi va fi brusc 16. Moise Guran susține că pentru ei este mai ieftin așa.

 

*Abatele de la Regulă nu a ezitat niciodată să-și expună în public părerea sa că rostul existențial pentru 99% din indivizii de pe această planetă este să o sugă de la restul de 1%. Și, în cea mai bună dintre lumile posibile, sunt protejați să nici nu-și dea seama de asta.

**Unii teologi ai Bisericii afirmă că papa ar fi luat de fapt această măsură deoarece cardinalii îi încărcaseră foarte mult agenda de audiențe pentru intervalul 5 oct.- 15 oct. 1582.

***Ne imaginăm ce răzmeriță ar fi ieșit să le fi șutit careva dacilor intervalul 5 oct. – 15 oct., taman când se îmbătau ca porcii la sărbătoarea lui Bendis, zeița Lunii și mai ales a fertilității. În aceste sfinte zile dacii le dădeau mânz femeilor dace și duceau viezurele la scorbură pentru ca peste nouă luni să le aducă barza un mugure de copil (pentru părinții daci de la malul Dunării, copilul îl aducea barja). Să le răpești dacilor acest interval, ar fi fost ca și când i-ai fi luat baciului bulzul de la gură.