La 30 august 1698 se publica la Iaşi prima
operă filosofică românească: “Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau
Giudețul sufletului cu trupul”, de Dimitrie Cantemir.
Dar să nu vă treacă prin minte să comparati
prima operă filosofică românească cu alte opere filosofice de prin secolul al
XVII-lea, cum ar fi cele ale lui Rene Descartes sau ale lui Francis Bacon.
Opera filosofică a lui Cantemir este unică,
ea punând bazele a ceea ce am putea numi “filosofie aurolacă intrinsecă”.
Încă de la început cititorul îşi dă seama de
originea naţională a autorului, deoarece acesta nu s-a putut abţine să nu folosească
chiar în titlu două cuvinte emblematice pentru poporul român: “gâlceavă” şi
“giudeţ” (forma arhaică a cuvântului “judecată”). Aşadar cei ce susţin că ne
pierdem identitatea naţională să stea liniştiţi: iată dovada că la fel de certăreţi
şi procesomani ca acum eram şi prin secolul al XVII-lea şi tot la fel de înţelepţi ne
credeam.
Şi mergând mai departe cu analiza titlului, vom observa că înţeleptul
autor nu se mulţumeşte să se “gâlcevească” cu o anumită persoană, ci cu toată
lumea, indiciu care ne dovedeşte indubitabil că, după ce că era român, Cantemir* mai era pe deasupra şi moldovean.
Detractorilor lui Cantemir care afirmă că
faptul de a te gâlcevi cu lumea nu înseamnă automat că esti şi filosof, le vom
replica prin aceea că însuşirile filosofice ale lui Cantemir rezultă în primul
rând nu din scrierile sale filosofice, ci din deciziile pe care le-a luat ca
domnitor în domeniul diplomaţiei externe. Numai o persoană ruptă total de
realitatea înconjurătoare (aşa cum numai un filosof cu pedigree poate fi) ar fi încheiat un tratat de alianţă cu Rusia (Tratatul de la Luţk, din 1711). Un
domnitor nefilosof şi prin urmare cu capul pe umeri s-ar fi aliat mai degrabă
cu vecinul Marea Negră decât cu Rusia.
De asemenea, le vom raspunde detractorilor
lui Cantemir că înşişi contemporanii cei mai de seamă ai acestuia îi
recunoşteau calitatea de filosof: legenda spune că de la Stănileşti pe Prut (unde armatele aliate rusă şi moldoveană au fost înconjurate de turci),
Cantemir ar fi scăpat de turci în caleaşca ţarinei, ascuns sub fusta acesteia. Credeţi că
ţarul Petru cel Mare ar fi lăsat sub fusta nevestei un alt bărbat decât un
filosof rupt total de cele lumeşti?**
În concluzie, mare filosof a mai fost
Cantemir şi este bine să-i cunoaştem opera filosofică, întrucât orice aurolac erudit
ne poate pune o întrebare existenţială- capcană în drum spre mall (şi ar fi păcat
să ne înecăm ca ţiganul la mall).
*conform lui Neagu Djuvara, numele românului
neaoş Cantemir ar fi, de fapt, Khan Temir.
**nu i-a fost uşor lui Cantemir sub fusta ţarinei,
pentru următoarele considerente:
a) la ruşi, la începutul secolului al
XVIII-lea, nici măcar ţarinele nu se spălau, corelat cu
b) după unele opinii,
chiar şi un filosof mai are nevoie să respire oxigen din când în când (după
alte opinii, anumite specii de bacterii şi filosofii trăiesc cu hidrogen sulfurat).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu