Patriarhul Daniel acuză turiştii ortodocşi ce vizitează zonele sahariene că iau numele Domnului în deşert

Înaltpreasfinţia Sa Patriarhul Daniel a aruncat astăzi anatema asupra turistilor ortodocşi ce vizitează zonele sahariene din Tunisia şi Egipt. “Nu poţi pleca într-o zonă sahariană fără să iei numele Domnului în deşert”, şi-a motivat Înaltpreasfinţia Sa decizia de anatemizare.

Astfel, turiştii care ca nişte lupi si fiare salbatice puse in slujba diavolului, caută să piardă si să nimicească pe meleaguri păgâne arginţii ce se cuvin de drept Sfintei Biserici, se vor chinui în veacul veacului în iad, unde cavalerii cruciaţi îi vor sodomiza iar păianjenii evlavioşi cu cruce (singura specie de paianjeni plăcuţi Domnului) de cur îi vor muşca (după unele opinii, simultan cu sodomizarea).

Iar când la boxele iadului silabe în engleză răstite de Crin Antonescu şi Ion Iliescu se vor auzi, turiştii nu vor mai putea îndura şi în lacrimile amarei pocăinţe se vor scălda şi curăţi, cântec de veşnică pomenire înălţând pentru Sfinţii Cuvioşi Diftongie şi Triftongie, care în gurile politrucienilor menţionaţi şi-au găsit sfârşitul palatino-oclusiv.

La auzul acestor silabe în engleză (nu putem folosi noţiunea de ”cuvânt în engleză”, deoarece acest blog nu supraapreciază pe nimeni), chiar şi păianjenii cu cruce mai sus pomeniţi, crezând că aud trâmbiţa Apocalipsei, îşi vor găsi obştescul sfârşit. Soţiile lor, mai tari de urechi, vor supravieţui şi veşmânt de doliu vor purta toată viaţa- de aceea, ele “văduve negre” se vor numi.

Iar de afurisenie nici turiştii cu afinităţi sahariene ce doar au făcut rezervări pe eBooking nu vor scăpa, căci în ziua Judecăţii de Mai Apoi ei vor fi dibuiţi cu ajutorul Sfinţilor Mozillarie şi Safarie, care de-a stânga si de-a dreapta computerului Apple al Domnului stau (asta cu computerul Apple a muşcat-o chiar şi Eva).

Dar nu turiştii care, preumblându-se prin zonele sahariene, iau numele Domnului în deşert, sunt cei mai periculoşi, ci o specie corporatistă de turişti care refuză în chip diavolesc să folosească Sfintele Diacritice, astfel că în sfintele zile de post negru aceşti spurcaţi iau numele Domnului nu în deşert, ci în desert.

Amin!